Arhiva

Posts Tagged ‘Obiceiuri’

Obiceiuri mondiale de Revelion

31 decembrie 2010 Lasă un comentariu

In Scotia este un obicei ca tinerii barbati sa se imbrace in traditionala vestimentatie scotiana de kilt si incepand cu miezul noptii sa colinde prin vecinatate avand la ei in dotare o sticla de Whisky, Paine cu stafide si o bucata de carbune. Daca un asemnea colindator bate la usa ta esti obligat, urmand obiceiul sa il primesti in casa.

In Spania, la miezul noptii nu se ciocneste cu vin sau sampanie. Obiceiul spaniolilor este de a mananca struguri. La fiecare gong al clopotului se mananca cate o boaba de strugure si cu fiecare boaba mancata iti pui o dorinta care sa se implineasca in anul care vine. Pentru a evita accidente se prefera struguri fara samburi.

In Italia cuplurile obisnuiesc de revelion sa ciocneasca paharele in care se pune de dinainte un inel de aur. Se spune ca asta ar aduce cuplului respectiv mult noroc. Pentru a avea si mai mult noroc italienii dar si chilenii poarta de revelion chiloti de culoarea rosie.

Grecii obisnuiesc de revelion sa ascunda monezi in aluatul painii inainte ca acesta sa fie bagat la cuptor. Cine gaseste o moneda in paine sa, se spune ca va avea tot anul noroc. (Oare ce i se intampla celui care o gaseste abia in stomac?)

In Argentina oamenii au gasit un obicei destul de util. Ei distrug toate facturile si actele de care nu mai au nevoie in anul ce urmeaza insa actele nu sunt doar distruse si aruncate la gunoi. Obiceiul este de a le rupe in bucati si de a le arunca afara pe fereastra.

In Brazilia oamenii sarbatoresc revelionul in haine albe. Albul este culoarea preferata a Zeitei „Yemanjá”. Fiind un simbol al fertilitatii feminine „Zeita Oceanului” este adorata in special de catre femei. Brazilienii arunca in semn de admirare flori in apa marii si infig lumari in nisipul plajelor. Lumanarile rosii pentru noroc in dragoste, galbene pentru noroc la bani si albe pentru pace. Braziliencele mai poarta in noapte de revelion si o lenjerie intima mai speciala. Cea de culoare rosie in dorinta de a gasi dragostea si cea alba pentru o viata armonioasa.

Koreanii, Chinezii si Vietnamezii sarbatoresc anul nou timp de 3 zile. Inainte de toate se cumpara lucruri si haine noi, se schimba asternuturile si se face o curatenie generala a domiciliului. Aceasta curatare a casei se face cu ramure de bambou care ar ajuta la inlaturarea spiritelor rele. Casa se decoreaza apoi cu o fasie rosie si un insemn auriu. Toate acestea tin sa aduca noroc. Cu putin timp inainte miezul noptii asiaticii deschid ferestrele cu scopul de a lasa anul nou sa patrunda in domiciliile lor. Copii si burlacii primesc mici cadouri invelite in serveltele rosii. In alte colturi ale Asiei, oamenii arunca cu mandarine in apa marii.

Japonezii obisnuiesc sa sarbatoreasca revelionul pana pe data de 7 Ianuarie. Primele trei zile de revelion sunt zile de odihna si zilele in care japonezii isi petrec timpul alaturi de familie si de apropiati. Dar odihna nu tine prea mult timp. La miezul noptii se bat clopotele templelor din toata tara. Clopotele se bat de 108 ori cu scopul de a indeparti toate necazurile. 108 fiind simbolul necazurilor (108 Necazuri). La masa de revelion japonezii servesc pe langa paste fainoase traditionalele galusti de orez „Mochi” care se spune ca aduc noroc si prelungesc viata. De multe ori se intampla exact contrariu, multi dintre japonezi se sufoca si mor anual tocmai din cauza acestor galusti care pur si simplu le raman in gat.

Israelienii servesc de revelion mere dulci, miere si prajituri. Traditional se mai serveste si o mancare dulce de morcovi.

Austriecii primesc de revelion lafel ca si la noi in Romania colindatori. Acestia merg de la usa la usa din sat in sat cantand in cor colinde traditionale. Dupa acestea colindatorii binecuvanteze gospodaria localnicilor, le ureaza toate cele bune familiilor colindate si iau cadourile imprimire. La Viena oamenii se strang cu putin inainte de miezul noptii in fata primariei si danseaza.

In Elvetia oamenii nu obisnuiesc sa foloseasca artificii sau pocnitori de revelion. In schimb acestia fac un foc de tabara urias.

In Germania, in ziua de revelion oamenii obisnuiesc sa manance supa de linte care se spune ca ar aduce noroc la bani. Se mai serveste si salata de cartofi cu cremvursti. Ca desert majoritatea obisnueste sa manance gogosi umplute cu gem. Un alt obicei german de revelion este ghicitul din plumb. Plumbul este asezat pe o lingura si topit deasupra unei lumanari apoi este turnat intr-un pahar cu apa rece. Forma plumbui racit din pahar iti spune daca vei avea sau nu noroc in anul nou.

In Danemarka oamenii sarbatoresc revelionul purtand palarii de costumatie iar cu ceva timp inainte de miezul noptii lumea asculta la radio sau urmaresc la tv discursul Regelui de anul nou adresat poporului.

Rusii sarbatoresc pe 31 decembrie craciunul si nu anul nou. Anul nou vine la rusi dupa calendarul Iulian pe 13 ianuarie insa acesta nu este serbat in mod special, marea sarbatoare fiind cea de pe 31 decembrie de craciun cand familia impodobeste si bradul. Cadourile de craciun se ofera insa pe 6 ianuarie. Pe data de 31 decembrie rusi evita mancarurile cu carne tinand post timp de 40 de zile, post care se termina pe 1 ianuarie. In schimb se mananca bors de legume si o mancare traditionala din tarate pe nume Kutya. Ca desert se serveste miere si prajitura cu mac. Pe 1 ianuarie rusii merg in vizite la rude si prieteni.

In SUA oamenii serbeaza anul nou in locuri publice foarte spatioase precum bulevardul din New York, Timesquare spatii in care se strand zeci si sute de mii de oameni. La miezul noptii oamenii asista la jocul de artificii si isi ureaza un an nou fericit.

Va urez Sarbatori Fericite!

Reclame
Categorii:Aparte Etichete:,

10 Lucruri pe care nu le stiai despre Anul Nou

30 decembrie 2010 Lasă un comentariu

1. Serbarea anului nou cu artificii si petarde nu este o traditie crestina. Lafel ca impodobirea bradului de craciun ea se trage dintr-un obicei al paganilor.

2. Scopul rachetelor si artificiilor de revelion era unul de a indeparta spiritele rai, pentru a intampina astfel anul nou in lipsa necazurilor si semnelor rele. Paganii credeau ca razboinicul Zeu Wotan ar bantui ca un strigoi prin aer impreuna cu armata sa, in cautare de victime. Pentru al inlatura pe acesta, paganii pocneau si produce zgomot. Scopul de astazi al artificiilor este de a ne distra.

3. Romanii serbau pentru prima data anul nou pe data de 1 ianuarie 153 i.d.C. Totodata cu aceasta ocazie, inceputul de an a fost si mutat de pe data de 1. Martie pe data de 1. ianuarie. Romanii priveau pana atunci data de 1 martie ca inceput de an.

4. Sarbatoarea de anul nou poarta in multe tari europene numele Popei Silvester I, decedat pe data de 31.12.335 d.C. la Roma. In limba italiana revelionul se numeste Notte di San Silvestro, in franceza Reveillon de la Saint-Sylvestre, in poloneza Sylwester, in ceha Silvestrovské oslavy, in spaniola Esperanto Silvestro iar in limba germana Silvester.

5. Calendarul liturgic a introdus in anul 813 d.C. ziua de 31 decembrie ca zi de sarbatoare. Toti care poarta numele de Silvester isi serbeaza pe 31. decembrie adica de Revelion, ziua onomastica.

6. Anul nou se serba pana in anul 1582 pe data de 24. decembrie. Odata cu trecerea la calendarul gregorian, inceputul de an a fost mutat in memoria Popei Silvester pe data de 1 ianuarie.

7. Evreii „sarbatoresc” anul nou pe data de 7 Octombrie ghidandu-se dupa sfanta carte Tora in care ziua de 7 Octombrie 3761 i.d.C. este mentionata ca ziua in care lumea a fost creata. Aceasta zi insa nu le ofera evreilor un motiv de bucurie, ziua de 7 octombrie fiind considerata o zi de sarbatoare sfanta in care nu se munceste si nu se serbeaza. Este mai degraba tratata ca pe o zi de odihna.

8. China, Koreea, Vietnam si alte tari asiatice sarbatoresc revelionul la sfarsitul lui februarie mai exact in prima zi de luna plina dupa cea de la sfarsitul lui ianuarie.

9. Rusii sarbatoresc pe 31 decembrie craciunul si nu anul nou. Anul nou se serbeaza la rusi dupa calendarul iulian pe data de 13 ianuarie.

10. Musulmanii nu sarbatoresc craciunul si nici anul nou, ambele sarbatori avand la baza radacini crestine respectiv pagane. Lor le este chiar interzis sa participe la asemenea evenimente sau sa le ureze de bine celorlalti cu ocazia craciunului sau a anului nou.

Cele scrise mai sus nu se indreptate in nici un caz impotriva religiei Crestine, Musulmane, sau oricarei alte religii. Acestea sunt in majoritate fapte istorice. Pentru mai multe detalii consultati manualele de istorie.

Categorii:Aparte Etichete:, , , , ,
%d blogeri au apreciat asta: