Prima pagină > Nostalgii Urbane > Amintiri din Epoca de Aur Ep. 64 – Blugii Romanesti

Amintiri din Epoca de Aur Ep. 64 – Blugii Romanesti

În acest articol vreau să vorbesc despre blugii confecționați în România. Toți cei care au mai multe detalii despre confecționarea blugilor românești sunt rugați să lase aici un comentariu. Un scriitor din fosta Cehoslovacie care scrie o carte pe acest subiect m-a rugat să aflu, daca pot, cât mai multe detalii legate de acest subiect. Mai jos aveți și un articol din Martie 1973 care descrie foarte bine cum românii reușeau să țină pasul cu moda de la acea vreme. Și iată ce am aflam de pe internet.

Primii „blugi” românești au apărut pe piață în anii ’70 cel mai probabil pentru a oferii populației o alternativă la produsele din SUA care după cum bine știți nu se importau la acea vreme în România ori se dădeau doar pe sub mâna, la negru cum s-ar spune azi. Aceştia, cu etichetele lor de firmă, la care puţini visau, se dădeau la un preț de 1.500-1.800 de lei.

Dar să revenim la blugii românești. Prima fabrică care a confecționat „blugi” românești, așa zișii tangarezi sau dangarezi/dangalezi cuvînt derivat din limba engleză de la „dungarees” au fost confecționați la o fabrică din Pașcani și erau destinați consumului intern. Erau un fel de blugi de imitaţie – nişte pantaloni dintr-un material cenuşiu destul de rezistent, cu capse la buzunare şi destul de strânşi pe corp. Aveau o emblema cu capul de bour. Zece ani mai târziu avea să apară o altă fabrică de confecționare a blugilor românești, la Scornicești, orașul natal al lui Ceaușescu. Acolo pare că se produceau atât blugi pentru import dar si pentru export de o calitate ceva mai bună. Acesti „blugi” se găseau în magazinele universale. Erau nişte pantaloni de doc albastru, fără nicio legătură cu blugii originali. Au urmat apoi blugii numiti „JOE” (jeans-oltenesc-pt-export) care se vindeau doar la un fel de magazin „duty free” la un preț de 30$. Magazinele respective erau gândite pentru turiștii străini și pentru puținele categorii profesionale din România care aveau dreptul să dețină valută: șoferi de TIR, marinari, piloți etc.

si continui cu un articol din Evenimentul Zile, o relatare a domnului Constantin Stan, din Bucureşti:

Goana după o pereche de blugi originali putea duce la situaţii de-a dreptul dramatice, de care cel mai mult profitau bişniţarii. De multe ori, miliţienii erau mână în mână cu ei…

„La începutul anilor ’70, tineretul patriei se împărţea în două: cu blugi şi fără blugi. Făceai parte din a doua categorie, nu existai. La vremea aceea, a avea o pereche de blugi originali era echivalent, cred eu, cu ceea ce simte acum un elev de liceu, fiu de politician, milionar, interlop, când îşi parchează bolidul 4×4 exact pe locul rezervat directorului şcolii. Adică un sentiment de adâncă şi îndreptăţită împlinire! Ţin minte că prima pereche de blue jeans pe care am avut-o a fost un fel de surogat, un „nechezol” al originalului. Le zicea «tangarezi» şi, dacă îmi aduc bine aminte, erau făcuţi la Paşcani. Cred că erau, la acea vreme, singurii blugi de fabricaţie românească. Aveau emblema cu capul de bour şi, spre deosebire de blugii de Scorniceşti, care aveau să apară vreo zece ani mai târziu, erau destinaţi consumului intern.”
SE VINDEAU LA NEGRU
Domnul Constantin îşi aduce aminte că o pereche de blugi originali, cum erau Jordan Jeans sau Levi’s se vindeau, la negru, cu sume între 800 şi 1.500 de lei, iar un costum întreg, pantaloni şi geacă, ajungea uşor la 2.000-2.500 de lei, adică un salariu bun la începutul anilor ’80. „Ceea ce nu aş vrea să îmi mai amintesc, scrie domnul Constantin, este prima tentativă de a cumpara blue jeans adevăraţi, Wrangler. Fiindcă nu aveam nici valută, şi nici prieteni la shop, şi nici rude în străinătate care să îmi trimită, am apelat la bişniţarii care stăteau, cât era ziua de lungă, în faţa Consignaţiilor de pe strada Covaci, în actuala zonă a Centrului Istoric al Capitalei. După o scurtă negociere am ajuns la 900 de lei pentru o pereche şi am convenit să ne vedem a doua zi, la ora 5, în acelaşi loc. Evident că am fost punctual şi cu portofelul plin. La fel şi bişniţarul, cu excepţia portofelului.

Florian „Moţu” Pitiş a fost unul dintre cei mai activi membri ai „generaţiei în blugi”

FOTO: Liana Oprea


Punga brenduită, mirosul de Lux
Ţin minte că avea o pungă de plastic inscripţionată cu «KENT» pe ea, ceea ce, nu ştiu de ce, mi-a sporit încrederea şi respectul faţă de cunoştinţa mea întâmplătoare. Am intrat în scara unui bloc din apropierea Hanului lui Manuc, să încerc pantalonii. I-a scos din pungă şi am simţit, pe loc, mirosul de săpun Lux, aşa cum ştiam că mirosea în shopuri. Însă, ce să vezi? Stupoare! Pantalonii erau o măsură mult prea mare pentru mine, ceva de talia lui Piedone! Atunci bişniţarul mi-a spus că se duce înapoi să-i schimbe, dar că îi trebuie jumătate din sumă ca să poată lua încă o pereche. Punga brenduită, mirosul de Lux şi mirajul primei perechi originale de jeans parcă mi-au luat minţile. I-am dat 500 de lei, cred că îi dădeam şi mai mult dacă îmi cerea. A plecat şi, evident, dus a fost. De ruşine, câteva zile nu am mai dat prin zona Covaci. Şi nici nu am anunţat pe nimeni că am fost, practic, tâlhărit. Abia după o săptămână mi-am făcut curaj şi am revenit în faţa Consignaţiei. Acolo, bişniţarul care m-a furat, împreună cu miliţienii zonei, spărgeau seminţe de mama focului, spre descurajarea altor fraieri ca mine”.

si aici traducerea articolului din 1973 din ziarul Wilmington News Journal (Ohio – S.U.A).

Cataloagele occidentale îi ajută pe Români să fie în pas cu moda.

Româncele cochete își aleg ținutele din cataloagele occidentale cu toate că nu pot da comandă prin poștă, livrările către România fiind inaccesibile. Această piedică este rezolvată simplu de către românce. Ele rup paginile catalogului și merg cu ele la croitori spunându-le: „Vreau să-mi faci o ținută ca aceasta din imagine.”

„Avem croitori specializați care ne pot face orice la comandă” – spune o secretară de 23 de ani „..și pe lângă asta mai confecționăm și noi în particular și alte haine.”

Revistele de modă și cataloagele sunt foarte prețuite în România precum și în alte țări comuniste unde uniformele sunt la ordinea zilei și nu stilul individual. România importă foarte puțină marfă din afară pentru a face economie de valută. Dezvoltarea industrială a propriei țări fiind pe prim plan.

„Avem trei magazine de modă foarte mari și cunoscute” spune o tânăra femeie care poartă un pulover pe gât de culoare turchiz și o rochie neagră „dar de multe ori nu găsim ceace ne dorim în aceste magazine de modă”. Prietenii și familiile plecate în țările occidentale sunt mijloacele prin care revistele de modă dar și hainele occidentale găsesc calea către România.

„Croitorii sunt foarte buni” spune tânăra secretară. „Noi ne folosim de stofe și de materiale românești. Munca pe care o depun croitorii este foarte bună dar materialul cu care lucrează aceștia mai puțin.”

O rochie făcută de un croitor român se ridică la un preț de 400-500 de lei, în jur de 40$. Foarte multe tinere domnișoare poartă cizme mulate (strânse) care ajung pană sub genunchi. Se poartă cu fuste mini sau cu blugi, aceștia fiind rulați în sus până ajung peste capul cizmelor. Cizmele domnișoarelor sunt fabricate în România. Noi am mai văzut însă câteva cizme de cauciuc mai solide care evident au fost aduse din afara țării. Blugi originali se găsesc foarte greu.

„Se fabrică și în România blugi dar nu sunt cum ar trebui să fie” ne spune un tânăr blond cu o barbă în stilul lui Van Dyke.

O pereche de blugi originali poate fi obținută de la prietenii plecați în străînătate sau de la negru și costă aproximativ 400 de lei, echivalent a 30-35 de dolari susțin Românii.

„Problema mea e că nu pot găși o rochie de seară, mai lungă” ne povestește o tânăra. „Poate că pot face rost de una din occident dar m-ar costa cam 700 de lei.”

Românii pot face bani frumoși vânzând hainele din export primite prin poștă de la rude și cunoștințele din occident dar acest lucru nu este deloc bine văzut de actualul regim de guvernare. Salariu mediu a unui angajat Român se ridică la 2000 de lei (166$). Unele românce printe care și chelnărițele încă mai poartă fuste mini cu toate că trendul a ținut câțiva ani și nu mai este la modă. Bărbații români sunt și ei în ton cu moda dar nu se complică cu confecționatul hainelor precum româncele. Aceștia cumpără pur și simplu îmbrăcămintea care există pe piață. Cu venirea sezonului rece, începând cu luna noiembrie, românii au parte de câteva luni friguroase în care sunt nevoiți să poarte haine foarte groase. Este sezonul paltonului iar acest lucru ii cam împiedică să fie în pas cu moda. Aceste paltoane de piele sunt confecționate pentru femei și bărbați. Un palton bărbătesc din piele de căprioară combinat cu imitat de blană se ridică la un preț de 1400 de lei (120$). Foarte căutate sunt paltoanele din piele pentru femei de culoare roșie, maro sau verde. Pe marginea paltoanelor sunt brodate uneori mici forme geometrice care aduc aminte de desenele hainelor tradiționale ale românilor. Pe cap bărbații poartă căciuli din blană de animal. Dacă doamnele mai în vârstă preferă eșarfe și căciuli tricotate, tinerele domnișoare le preferă in schimb pe cele din lână care atârna mai lejer pe cap sau căciuli din blană cu boruri mai late. Lucrurile pe care româncele le confecționează cel mai des acasă sunt hainele din lână, adică căciuli și pulovere.

„Eu nu cos nimic acasă.” ne spune o doamna de 37 de ani de profesie medic. „Cineva mi-a dat un model de rochie occidentală dar nu am avut timp până azi să mă ocup de confecționarea ei. Și chiar dacă aș avea timp tot ar trebui mai întâi să fac rost de o mașină de cusut pe care să o împrumut de la cineva. Majoritatea femeilor mai tinere nu au o asemenea mașină de cusut. Doar cele mai învârstă sau menajerele au mașini de cusut.”

SURSA: evz.ro
FOTO: Liana Oprea
FOTO: Wilmington News Journal

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: